Calea Victoriei cu scaune la cap!

2009 – 93 de scaune

2014 – 151 scaune

2018 – 434 scaune

2019 – 638 scaune

2021 – 861 scaune

Noroc cu Google Street View, am scutit 2 funcționari să scotocească prin arhive acordurile de prezentare sezonieră în afara spațiilor comerciale ale teraselor de pe Calea Victoriei. Say what!? Da, folosesc ăștia niște denumiri :O Pe scurt, citisem în cartea lui Gehl (super celebru în urbanism) că un indicator foarte bun pentru dezvoltarea unui main street (principala stradă comercială a unui oraș) este numărul de scaune disponibile outdoor pentru localnici și turiști, la restaurante, cafenele, baruri și alte tipuri de localuri deschise pe respectiva stradă. Și de mult voiam să fac această numărătoare și pentru Calea Victoriei și a ieșit ce vedeți mai sus.

Ka-tching! Acuma parcă au sens cifrele alea. Și chiar arată foarte bine! Sigur, pentru validare ele ar trebui comparate cu alte străzi comerciale similare din străinătate sau cu alte bulevarde din București, dar pentru moment hai să ne bucurăm de evoluția asta clară pe care o vedem. Procesul nu este cel mai științific, vorbim de o marjă de eroare de +/- 30 de scaune. Efectiv m-am plimbat pe street view și am numărat ce am văzut/presupus că se ascunde în spatele verdețurilor sau mașinilor parcate, iar pentru anul curent am făcut asta într-o plimbare per pedes pe CV.

Am ajuns de la asta….

La asta…:)

De aici……

Acolo….

Nu-i rău!

Oare de ce e important acest indicator pentru dezvoltarea orașului? Hai să vedem:

  1. Dacă facem un simplu calcul vedem că într-un weekend de vară din 2009 cele 93 de scaune erau ocupate de aproximativ 3.627 oameni (93 scaune x o medie de 13 ore/zi de weekend de full ocupancy x 3 zile), care cheltuiau aproximativ 163.215 lei (aprox 33.000 euro la cursul de azi/ pe un bon mediu de 45 lei). În 2021, dacă refacem calculele, vorbim de 33.579 de oameni care au cheltuit într-un weekend 2.350.530 lei (475.000 de euro la cursul de azi / pe un bon mediu de 70 de lei). Și asta doar pe scaunele de afară, înșirate pe trotuarul de pe Calea Victoriei. Wow, câți bani produce Calea Victoriei doar într-un weekend și doar cu niște băuturi, mâncare și dulciuri? Ok, poate am exagerat cu media numărului de ore de full ocupancy sau cu valoarea bonului mediu, dar poate se găsește un owner de terasă care să citească asta și să ne dea câteva cifre mai relevante. Sau cineva (eu în viitor, dar sper să mi-o ia înainte un jurnalist de la ZF) poate cere lista veniturilor & angajaților SRL-urilor cu cod CAEN 5630 și 5610 cu punct de lucru pe Calea Victoriei.
  2. Traficul crescut – după lărgirea spațiului pietonal în 2014 și crearea benzii pentru biciclete și trotinete mai recent, traficul pietonal a explodat. Zona devine atractivă pentru petrecerea timpului liber și destinație de food&drinks, dar automat și cealaltă sferă a comerțului beneficiază. Magazinele de haine sau cele de specialități prosperă de pe urma traficului format din localnici și turiști. Dacă cineva din PMB ar avea puțină viziune, ar putea cumpăra cu 2500 de euro/lună o licență de contorizare trafic în 2, 3 puncte de pe Calea Victoriei și ar putea vedea câte mașini, câte biciclete/trotinete, câte persoane trec printr-un anumit punct. O acțiune din sfera smart city, care în câțiva ani poate ajunge esențială în decizia de a încuraja economia orașului prin măsuri țintite.
  3. Evident că e important să se calculeze sau estimeze și o capacitate totală a locurilor care ar putea fi ocupate de scaune și mese, o hartă de potențial dacă vrei. Voi continua să număr anual numărul scaunelor să vedem ritmul creșterii. Probabil în câțiva ani se va atinge pragul de saturație și asta se va vedea în ritmul creșterii de la an la an. Având în vedere că aceste terase primesc autorizații de la primărie, ei ar trebui să limiteze voit la un moment dat suplimentarea scaunelor/teraselor, ca să nu avem o stradă exclusiv cu destinații food&drinks. Trebuie păstrat un mix comercial atractiv, care să aibă și servicii, și fashion, și galerii de artă, magazine de suveniruri sau alte tipuri de comerț. Asta presupune să ai un city manager, un responsabil care să fie conștient de proces și să-l conducă spre cele mai bune rezultate pentru primărie și cetățeni. Dar te-ai prins, momentan trăim în București, România.
  4. Terasele astea plătesc și bani primăriei, în funcție de câți metri pătrați folosesc din spațiul public. Se pot cere date primăriilor de sector cu veniturile anuale din această activitate, alt indicator care poate arăta trendul. Oare știe cineva cât plătește o terasă din zona centrală/m2?. Dacă primăria vrea să încurajeze înmulțirea teraselor păstrează taxa mică, dacă vrea să stopeze creșterea, crește și costurile (apropo de ce scriam mai sus).
  5. Am ajuns deja la punctul 5 și nu m-am plâns încă de aspectul teraselor?! Asta pentru că nu sunt prea multe de reproșat. Nu cred că primăriile impun standarde de estetică sau calitate, dar sunt antreprenorii mai răsăriți și aleg ceva pe gustul hipsterilor care se plimbă toată ziulica pe stradă. Dar pe viitor primăria poate veni și spune: amenajați și un loc special pentru persoane cu diverse dizabilități, sau faceți un spațiu mai comfortabil și pentru persoanele mai în vârstă (odată așezat într-un fotoliu să se mai poată și ridica) sau un meniu cu scris mai mare sau meniu obligatoriu în 2,3 limbi de circulație internațională. Again, București, România. Daaar, o afacere prosperă în spațiu produce bani pentru proprietar, și sunt șanse pentru o reabilitare sau consolidare pentru clădirile de pe CV. Căci nu doar aspectul terasei contează, ci și al clădirii care o găzduiește.
  6. Mai știi motive? Comentează mai jos 🙂

Totuși, nu-i lucru ușor să ai terasă în centrul vechi sau zonele protejate. Autoritățile îți cer următoarele:

  • copie după autorizaţia de funcţionare din care să rezulte profilul de activitate al punctul de lucru;
  • copie după actul de deţinere a spaţiului în care este declarat punctul de lucru
  • certificate de atestare fiscală în original, în termen de valabilitate, emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de Direcţia Impozite şi Taxe, din care să rezulte că agenţii economici nu au obligaţii de plată restante şi, după caz, dovada achitării la zi a obligaţiilor de plată către Administraţia Fondului Imobiliar;
  • plan de încadrare în zonă la scara 1:2.000, plan de situaţie la scara 1:500 vizat de compartimentul de specialitate cu atribuţii în domeniul cadastrului din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, cu delimitarea clară a amplasamentului propus, în dublu exemplar;
  • aviz Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa Dealul Spirii
  • schiţă a punctului de lucru declarat, cu indicarea elementelor obligatorii stabilite prin prezentul regulament;
  • fotografia color a amplasamentului solicitat, care va cuprinde faţada integrală a imobilului;
  • fotografii color cu tipul de mobilier care va fi utilizat la amenajarea terasei sezoniere (din care să reiasă calitatea materialelor din care este executat), inclusiv parapeţii mobili de delimitare, jardinierele, umbrelele şi corpurile de iluminat din sistemul propriu;
  • schiţă detaliată a amplasamentului, cu prezentarea tuturor elementelor prevăzute pentru amenajarea terasei sezoniere, din care să reiasă poziţia şi dimensiunile terenului ce va fi ocupat, precum şi detaliile tehnice privind asigurarea planeităţii, după caz, sau îndeplinirea condiţiilor privind stabilitatea şi siguranţa referitoare la faţadele imobilelor în dreptul cărora se amenajează terasele sezoniere. Schiţa poate fi completată cu un scurt memoriu explicativ. În anumite situaţii emitentul îşi rezervă dreptul de a solicita proiect elaborat de un proiectant autorizat şi atestat, conform legislaţiei în vigoare;
  • contractul de salubrizare pentru punctul de lucru;
  • programul de activitate culturală care să cuprindă minimum un eveniment cultural în fiecare lună
  • dovada achitării taxei pentru utilizarea locurilor publice cu unităţi de alimentaţie publică şi terase de vară.

De pe site-ul PMB

Câte dintre terase respectă acest cadru legal….mai bine să nu aflăm. Câte dintre terase sunt la parterul unor clădiri cu risc seismic….mai bine aș afla și anunța. Îmi iau asta ca temă.

Pentru că avem reguli, dar nu se implementează! Terasele sezoniere nu pot funcționa în fața clădirilor cu fațade deteriorate conform unei Hotărâri CGMB din 02 iunie 2021 (Hotărârea nr. 133 pentru modificarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 114/ 2016)


Avizarea teraselor este interzisă în dreptul clădirilor cu fațade degradate, pentru care proprietarii, persoane fizice, sau juridice și titularii dreptului de administrare, sau a altor drepturi reale asupra clădirilor nu au asigurat efectuarea lucrărilor de reparații curente, întreținere, consolidare în condițiile legii. Constatarea (Nota de Constatare) și aplicarea sancțiunilor se va face de către reprezentanții Direcției Generale de Poliția Locală și Control a municpiului București, care va informa, în același timp și structura avizatoare din cadrul Primăriei Municipiului București.  

Pe cine salvezi? Antreprenorul căruia terasa îi salvează afacerea în pandemie (ACUM) sau cetățenii care își riscă viața luând masa lângă o clădire pe butuci (LA URMĂTORUL CUTREMUR). În funcție de ce alegi aici o să știi și în ce locuri te duci să iei masa data viitoare pe Calea Victoriei și în centrul vechi.

Cum e prin alte părți?

  • Orașe ca Londra sau Copenhaga au luat decizia pietonalizării unor străzi sau creșterii suprafeței pietonale măsurând viteza de deplasare a oamenilor sau densitatea pe metru păstrat a trecătorilor. De asemenea, au monitorizat frecvent toate tipurile de întreruperi pe care pietonii le au pe un traseu pietonal și au dispus măsuri imediate de remediere (de exemplu parcarea aia oribilă din fața Ateneului).
  • Principala stradă comercială din Copenhaga, Strøget, a văzut următoarele modificări după pietonalizare: de la 2960 de scaune în 1986, ajuns să aibă 7020 în 2006 / creștere de 600% a spațiului dedicat pietonilor / creștere de 35% a traficului pietonal în primul an după pietonalizare. Sper că ”Străzi Deschise” este doar începutul! Sigur, Calea Victoriei este probabil o rută importantă de evacuare pentru situații de urgență. Dar nevoile acestea ar trebui comunicate de Armată și celelalte instituții ale Ministerului de Interne ca să se poată începe proiectarea pietonalizării ținând cont de nevoile lor. Cred că nimeni nu le-a întrebat încă, o să-mi încerc norocul.
  • Calmarea traficului pentru ca pietonii să se simtă mai în siguranță și chiar să poată trece de pe o parte pe alta a străzii pe oriunde vor. Asta ar presupune reducerea traficului pe Calea Victoriei undeva la maxim 20Km/h pentru ca șederea la terasă să fie mai plăcută, mai puțin zgomotoasă.
  • Foarte multe orașe investesc în amenajarea spațiilor publice cu locuri pentru stat, relaxare, sport, interacțiune. Toate spațiile de pe Calea Victoriei arată jalnic, lipsite complet de orice mobilier urban sau zonă dedicată întâlnirilor și relaxării. Sunt giga de PDF-uri, poze, schițe pe internet cu proiecte reușite din ultimii 5 ani. Se pot lua lucruri copy-paste din cele mai reușite proiecte.
  • Sigur, alte orașe nu se gândesc doar la dezvoltare și cum să facă mai mulți bani, ci se gândesc la alternative sănătoase pentru petrecerea timpului liber. De exemplu, să nu permiți și celui de-al 4-lea lanț de fast food să mai deschidă un restaurant pe aceeași stradă. Să încurajezi prin facilități fiscale mici magazine care oferă produse locale sau care maximizează spațiul verde al proprietății.
  • Parklet-urile se extind rapid în toate orașele lumii. Aceste noi zone de relaxare fură din locurile de parcare, și extind spațiul pietonal pe locurile capturate de mașini în ultimii zeci de ani. Autoritățile încurajează business-urile să ”cucerească” teritoriul mașinilor cu astfel de inițiative.
  • Alte 500+ de idei bune puteți găsi în materialele celor de la Gehl People. Dacă vrei să cauți ce fac alte administrații din lume pe subiect începe pe Google cu keyword ”footpath dining”.

Cam asta a fost pe ziua de azi. Pregătesc un articol despre negustorii armeni de pe Calea Victoriei, din perioada fanariotă, antebelică și interbelică. Nu uita să mai intri pe aici.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?