CITIES OF TOMORROW. Prima mea conferință de urbanism

Am participat alături de colegii mei de la Ceetrus la una dintre cele mai importante conferințe anuale de urbanism de la noi. Cities of Tomorrow este organizată de Camera Germană de Comerț (AHK România) și este deja la a 7-a ediție. Am plecat acasă și cu un premiu, pentru proiectul nostru de la Drumul Taberelor, dar despre asta într-o postare viitoare.

Îmi e puțin greu să structurez toată informația și tot knowledge-ul pe care l-am obținut de la această participare, dar voi încerca să vă las aici tot ce a fost mai interesant, și în special subiectele care te pun pe gânduri.

DESPRE AUTORITĂȚI

– Autoritățile locale colaborează tot mai des între ele. Avem Alianța Vestului și avem o altă rețea informală formată din orașe și localități din Valea Jiului (Invest in Valea Jiului).
– Ok, știm toți de Ilie Bolojan de la Oradea, dar e de urmărit și primarul din Reșița, Ioan Popa. Au făcut un fond de 500.000 de lei pentru inițiative antreprenoriale ale localnicilor, pe care le finanțează. Orașul se pregătește să renască iar (a câta oară!), și mă bucur să știu că inclusiv compania mea o să contribuie la asta printr-o investiție majoră.
– Din poveștile speakerilor iți dai seama că e o colaborare tot mai bună între mediul de afaceri și autorități, asta în țară, pentru că în București totul este excesiv de politizat. Bucureștiul ar putea crește și mai mult dacă aleșii și-ar face timp și pentru oamenii cu inițiativă.
– Primarul din Reșița a atras atenția asupra faptului că zonele din jurul orașelor se dezoltă după alte reguli pentru că unităților administrative din zonele metropolitane le lipsesc specialiștii pe care îi găsim în administrațiile orașelor. Fiecare oraș mare din România are un Florești al lui, o comună care transformă tot terenul agricol disponibil în intravilan și are reguli mai puțin stricte pentru construcții și mult mai puțină viziune pentru o dezvoltare durabilă. Încet, încet, orașul devine o insulă (la care ajungi foarte greu).
– Să presupunem că am avea următoarele calificative pentru proiecte imobiliare, de la A la D. D semnifică că acel proiect e livrat sub cerințele legale, impuse de autorități. Un calificativ C presupune că el îndeplinește strictul necesar fixat de lege, dar nu face nimic în plus. A și B sunt calificative pe care le primesc proiectele care au acel element de diferențiere, care au livrat peste așteptări și prin funcțiunile dezvoltate aduc plus valoare zonei și comunității și au un scor mare la indicatorul social ROI. Tu câte astfel de proiecte știi în orașul tău? Îmi poți da un exemplu?

DESPRE ORAȘE

– În 2050 se preconizează că 7 miliarde de oameni vor trăi în mediul urban, adică 75% din populația lumii, conform unor date ale Băncii Mondiale.
– Un smart city ar trebui să știe, făcând un studiu semestrial, măcar, care este rata de commute in și commute out, adică câți oameni fac naveta spre și dinspre oraș. Poți influența apoi viața a mii de oameni prin creșterea, de exemplu, a timpilor de verde de la semafoarele de pe bulevardele de intrare în oraș, cum fac cei din Iași.
– Arhitectul Eugen Pănescu a vorbit puțin despre cum după comunism nu s-a mai produs calitate urbană: fiecare își vede de terenul lui, fac ce vreau pe proprietatea mea, nu mai e comunism, de aici haos și incoerență.
A bad mayor is no excuse. Cred că ești de acord.
– Un tool extrem de util atunci când te gândești să cumperi un apartament sau o casă: undelocuiesc.eu – trimite-l prietenilor care se gândesc la asta, cu siguranță o să le fie de folos.
– Marius Cristea de la Banca Mondială a adus aminte despre Raportul Orașe Magnet, pe care ți-l recomand ca pe o lectură obligatorie dacă vrei să înțelegi dinamica urbană din România. Îl găsești aici.
– Au venit și primele rezultate pentru o campanie de consultare fără precedent în România. În ultimele luni, românii au putut vota care sunt prioritățile orașului lor într-un chestionar online, unde au avut de ordonat în ordinea priorităților mai multe proiecte majore de infrastructură, educație sau sănătate. Au participat peste 100.000 de români. Au fost prezentate în premieră și rezultatele votului de la București. Pe primele 3 locuri au reieșit următoarele proiecte de infrastructură: extinderea metroului, modernizarea centurii și realizarea autostrăzii de centură.
– Primăria Reghin a lansat împreună cu Eventya, Reghin City App
– City Apps (Life is Hard SA:))) vine cu soluții smart gratuite pentru orașele mici și mijlocii din România. Orice oraș cu sub 100.000 de locuitori poate beneficia de programul Update România.
– Încă o perspectivă super interesantă care reconfirmă că la Oradea lucrurile au prins viteza luminii: se uită la centrul vechi ca la un mall. Se gândesc la clădirile abandonate sau nefolosite ca spații vacante, se gândesc la locații de tip ancoră, reglementează orarul de funcționare și se asigură prin taxe speciale că există o continuitate a activității tuturor magazinelor pe toată durata anului (îți măresc impozitul dacă ții localul închis iarna).
– Vedeți aici niște proiecte ale unei firme de consultanță și abordarea lor în managementul designului urban: http://helsinkizurich.com/en/

DESPRE PARTICIPARE

– Au venit 2 urbaniști de la departamentul de planificare urbană din Dusseldorf, Germania. Au vorbit puțin despre master plan-ul pe care îl elaborează pentru viitorul orașului și discuția a fost despre cum sunt implicați simpli cetățeni, liderii urbani, mediul de afaceri în dezbateri publice sau semi-publice. Folosesc workshopuri de tip build together, concursuri de proiecte, mental maps, chestionând oameni din oraș, care sunt cei mai buni experți până la urmă, pentru că stau în acel cartier zi de zi.
– Arnold Voss, de la Office for the Art of Planning Berlin a vorbit și el despre participare: Trust is the currency of participation. Da, știm, e greoi și dificil să organizeză dezbateri cu participare transparentă, și să implici cetățenii din toate generațiile în co-designing și co-planning, dar e extrem de benefic pe termen lung, deoarece este o ocazie de empowerment pentru cei implicați.
– Mereu e un dezechilibru de putere în relația autoritate-cetățean-mediu de afaceri, niciodată nu ai toată puterea sau toată informația ca să nu te mai intereseze celălalt. Suntem forțați așadar să avem încredere în celălalt.
As much collaboration as possible means as little confrontation as necessary.
– Pe 3 aprilie Fundația Comunitară București și ReRise (Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic) va lansa programul București Pregătit. Pregătit pentru marele cutremur. Au primit un grant de 100.000 de euro din partea a 3 sponsori. Urmăriți cele două asociații pentru a vedea despre ce e vorba.
– Ai consultat oamenii și crezi că ai niște răspunsuri despre ce ai de făcut mai departe. Atenție la cum interpretezi răspunsurile lor. Doi dezvoltatori pot interpreta diferit același set de răspunsuri.

La final te rog să petreci puțin timp pentru a citi mai multe despre proiecte care au participat la competiția de anul acesta. Au fost 83 de proiecte înscrise:https://www.citiesoftomorrow.ro/submitted-projects.html

1 Comment

Add Yours →

Lasă un răspuns la Raluca Crisan Anulează răspunsul