Casa cu farmacie Hotăranu

ACEST ARTICOL ESTE WORK IN PROGRESS

Pornim de data asta într-o călătorie prin lumea farmaciei și descoperim povestea lungă de 100 de ani a Farmaciei Hotăranu, care se pregătește să devină Muzeul al Farmaciei în București.

1. Epoca „Spicearilor” de Curte (Sfârșitul sec. XVII – începutul sec. XVIII)

Totul începe la curțile domnești, unde sănătatea voievodului era o prioritate absolută. Constantin Brâncoveanu avea propriul său „spicear” personal care îi prepara leacurile, aducând ingrediente rare de peste hotare. În această perioadă, medicamentele erau folosite și ca instrumente diplomatice: Nicolae Mavrocordat îi trimitea tatălui său „panzehruri” (antidoturi) sau patriarhului Hrisant Notara daruri precum „magiunul de opiu” și tinctura de aurolac. Farmacia era, în acele vremuri, un privilegiu al elitei, strâns legat de persoana domnitorului.

2. Nașterea Farmaciei în Spitale și Primele Oficine Private (1716–1752)

Următorul pas important este deschiderea către comunitate prin intermediul spitalelor. În 1716, la Spitalul Colțea, funcționa deja o spițărie, dar era administrată de un medic, nu de un farmacist. Abia în 1752, la Spitalul Pantelimon, profesiile de doctor și de spițer devin clar separate: medicul consulta, iar spițerul prepara „dohtoriile”. În paralel, apar primii curajoși din mediul privat, majoritatea sași din Transilvania (precum Johann Traugott Seuler von Seulen în 1741), care deschid oficine pe malurile Dâmboviței, încercând să-i convingă pe bucureșteni că prafurile lor sunt mai bune decât ierburile vracilor.

3. Lupta pentru Rigoare și Farmacopeea Austriacă (1780–1821)

Spre sfârșitul epocii fanariote, statul începe să intervină masiv pentru a opri abuzurile (vânzarea de medicamente vechi la prețuri uriașe).

• 1780: Se introduc primele „narturi” (tarife fixe) și se cere examinarea competenței spițerilor.

• 1797: Alexandru Ipsilanti emite un regulament strict: medicamentele trebuiau păstrate doar în vase de sticlă, farfurie sau lemn (nu tinichea) și trebuiau urmate instrucțiunile Farmacopeei Austriece din 1780.

• 1819: Alexandru Suțu aprobă un regulament și mai progresist, care impunea farmaciștilor să fie disponibili la orice oră din noapte și să folosească Farmacopeea din 1814 ca „biblie” profesională, sub amenințarea unor amenzi colosale. În 1821, Bucureștiul avea deja 13 spițerii atestate.

4. Tranziția către Modernitate (1821–1900)

Informațiile din acest capitol nu fac parte din sursele furnizate și sunt adăugate pentru a completa firul narativ până în 1925; vă recomand să le verificați independent.

După 1821, odată cu diminuarea influenței otomane, farmacia românească se racordează rapid la modelele franceze și germane. Un moment cheie este anul 1862, când Carol Davila pune bazele „Legii pentru organizarea serviciului sanitar”, care reglementează riguros profesia. În 1869 se înființează Facultatea de Farmacie din București, moment în care „spițerul” de tip fanariot devine definitiv „farmacist” cu studii universitare. Farmaciile încep să se mute din hanurile vechi în clădiri dedicate, devenind repere arhitecturale ale orașului.

5. Apogeul Interbelic: Casa Hotăranu (1925)

Drumul început de „spicearii” lui Brâncoveanu și de farmaciștii sași din epoca fanariotă culminează în perioada interbelică. Farmacia nu mai este doar un loc unde se pisează prafuri, ci o instituție care îmbină știința cu estetica urbană. În acest context de efervescență și eleganță a „Micului Paris”, farmacistul Dumitru Hotăranu apelează în 1925 la arhitectul Statie Ciortan pentru a ridica imobilul de pe strada Maria Rosetti.

1913

1914

1916

Adunarea generală a „Societății farmaciștilor ziua I — Un nou incident. Demisia comitetului — In ședința de Luni a adunării generale a „Societății farmaciștilor“, ținută d. a., urma să fie citită darea de seamă a cassierului societății asupra situațiunii cassei; *■ Să se supună aprobării adunării generale raportul comisiunei însărcinate cu verificarea gestiunii pe anul societar 1915—1916; Să se facă darea de seamă asupra farmacopeei editate de societate; ” Să se facă darea de seamăasupra demersurilor comitetului privitoare la aprovizionarea farmaciilor publice cu medicamente . Să se ia în discuție chestiunea casei de ajutor a corpului farmaceutic, — și ■ Să fie aleasă comisiunea de verificare a gestiunii financiare a societății pentru anul 1916—1917, f.. Insă. — . Imediat după citirea sumarului ședinței precedente, d.D. Nicolau, președintele societății și al adunării generale,referindu-se la discuțiunea urmată în ședința de alatăeri asupra demisiunii d-lui farmacist Henriescu din comitet, a cerut ca d. farmacist dr. Mihalovici să retracteze cuvintele jignitoare pentru comitet spuse cu acel prilej și anume cuvintele .S Z>. Hențiescu trebue să răminâ în comitet ca o strajă a intereselor noastre ” .— „Comitetul actual, a spus n. Nicolau, și a făcut totdeauna în chip atît de conștiincios datoria, încît a spune că pui pe cineva de strajă în comitet, pentru asigurarea unei bune activități a comitetului, înseamnă a aduce acestui comitet o ofensă nemotivată. De aceia, dacă d.Mihalovici nu face amendă onorabilă și dacă adunarea generală nu exprimă deplina sa încredere în comitet, comitetul își depune mandatul”.. D. Mihalovici, răspunzîndu î-lui Nicolau, ai arătat că în intenția d-sale nu a fost de loc să aducă vreo jignire comitetului,și că a înțeles, prin vorbele ce i se cere să retracteze, ca d. Hențiescu să fie și de acum înainte în comitet, cum a fost și pînă acum, strajă a intereselor profesionale ale corpului farmaceutic. Dar, d Mihalovici neînțelegînd propriu zis să facă amendă onorabilă cum i se ceruse și adunarea generală nemanifestînd spontan încrederea sa în comitet, — e de notat și faptul că adunarea generală era restrînsă ca număr, — d. Nicolau, însoțitde d. Pantazi, secretarul societății și de ceilalți membri ai comitetului prezenți, afară de Hențiescu, au părăsit sala de ședință, după ce președintele a făcut declarațiunea că, față de menținerea, jignirea adusă comitetului și față de atitudinea nehotărîtă a adunărei generale, d-sa,împreună cu comitetul, demisionează. Au rămas în sala de ședință d-nii Hențiescu, Coleș, Droc,Miga, Remus Avram, Hotăranu,Barber, Mihailovici și Emil Belcot. Față de retragerea din ședință a președintelui și a membrilor comitetului, membrii adunării generale, prezidați de d. Miga,au încheiat un proces verbal prin care au respins atît demisiunea președintelui, cît și pe acelorlalți membri din comitet. Lucrările adunării generale au fost suspendate, rămînind să fie convocată, de către comitet, o adunare generală extraordinară în cel mai scurt timp posibil, spre a fi rezolvate chestiunile ce n’au fost luate acum în discuție și spre a se lămuri chestiunea administrării mai departe a intereselor societății, fie că s’ar alege un nou comitet, — societatea neputînd rămîne fără un organ de administrație, — fie că ar rămîne actualul comitet încă vreo cîteva luni de zile, pînă la expirarea mandatului său. In privința chestiuni procurării medicamentelor necesare farmaciilor publice, d. Miga a cerut să se consacre, — amănuntelor privitoare la această chestiune — un număr special al buletinului. Aceasta a fost încheierea celei de a doua ședințe — care a fost și ultima — a adunărei generale a Societății farmaciștilor, dovedind neînțelegeri ce probabil dăinuesc de mai demult în sînul societății și tendințe de schimbare a stării de lucruri actuale.Universul, iunie 1916

1919

Adunarea generală a societăței farmaciștilor

ZIUA II Ședința s’a deschis la orele 9 dim.sub președinția d-lui Al. Iteanu. D-su dă citire unei telegrame ce s’a trimis d-lui profesor dr. Berthelot prin care este proclamat membru de onoare al societăței. S’a ales comisiunea de verificare pusă din d.nii farmaciști: Solomon, Hotăranu și Berthier. S’a ales o comisiune compusă din d.nii farmaciști Al. Iteanu, Vintilescu și Benție, care să studieze chestiunea organizărei învățământului farmaceutic. Această comisie va alcătui un memoriu care va fi înaintat d-lui dr. Angelescu ministrul de culte. D. NICULESCU cerea ca la reorganizarea învățământului să fie consultat și președintele- soc. studenților în farmacie. Se propune ca la elaborarea proiectului de reorganizare a învățământului farmaceutic să fie consultați și d. colonel farmacist șef al armatei Merișanu, farmaciștii Dănăilă, Pamfil, Gh. Dumitrescu. Adunarea deleagă pe d. Belcot, farmacist, în comisia permanentă de taxe farmaceutice. D. HENTIESCU cere ca societatea farmaciștilor să intre în legătură cu colegii din țările unite. Dimineaţa, iunie 1919

1923

Congresul farmaciștilor din țară Baile Herculane. – Congresul farmaciștilor s’a deschis la orele 4 d. a., sub preșidenția d-lui Jelea. S’a procedat la alegerea noului comitet al asociației.

ALEGEREA COMITETULUI ALSOCIAȚIEI Sunt proclamați aleși denii: Alexandru Iteanu (București). președinte; Zelea Josi, Ioan Mihăilescu (București), Ioan Murgan (Turda), M. Fein (Cernăuți), Ion Mudman (Chișinău), vice președinți; doctor Aurel Scurtu (Galați), secretar general, Ovid Niculescu, Emil Belcot, Corneliu Mărgineanu, dr. Einchorn (toți din București), secretari; Constantin Pictoria (Craiova) Gh. Hotăranu(București), bibliotecari, Alexandru Camornichi, casier; Gheorghe Ionescu, administrator; Ion Lăzăroiu, arhivar, toți din București; Th. Vasiliu (București), Fattie (Brăila), Ciupercescu (Constanța). Ion Timuş (Dorohoi), Bendorf (Huși), Ebener Kraus (Cluj), dr. Pamfil (Cluj), Carol Osvath (Turda), Iosif Flor (Cluj), membri; dr. Benze (București), dr. Bratz (Oradia Mare), dr. Caracaș (București) cenzorii. Dezbaterile congresului au început sub preșidenția d-nului Iteanu. D. Samlea critică legea chiriiIor, care periclitează existența farmaciilor. D. Cireșeanu arată concurența pe care le-o fac drogueriile. D. Iteanu spuie că s’a terminat anteproectul înființărei unei direcții generale a farmaciei, precum și reglementarea comerțului cu medicamente. Danii St. Pancă, Jelea Codorcea, dr. Bentze Ef. Constantinescu și Ciupercescu critică impozitele cari asupresc farmaciștii, punându-i alături de negustori, ei fiind oameni de știință și deci liberi profesioniști. Ședința s’a ridicat la orele 8 seara. In ziua a doua a congresului, d. prof. universitar Pamfil (Cluj) ține o conferință despre ,,Monografia băilor Herculane”. D. dr. Bentzi a vorbit despre evoluția farmaciei în România și a arată starea actuală a farmaciei. Se dă citire unei telegrame adresate d-lui prim-ministru, căruia îi se cere să sprijine cauza farmaciştilor. Dreptatea, 1923-05-27 / No. 21

1924

Un cerc de studii al farmaciştilor

Din iniţiativa d-lui prof. Vintilescu, s’a constituit un cerc de studii al farmaciştilor. Scopul acestui cerc, este să discute diferite chestiuni ştiinţifice care privesc farmacia, cum ar fi alcătuirea farmacopeei române.Intr’adevăir, astăzi farmaciştii lucrează după farmacopteele franceză, germană şi elveţiană, întrucât farmacopea română este prea veche. Preşedinte al cercului a fost ales d. profesor Georgescu, iar secretar d. profesor Vintilescu. Din comitet mai fac parte d-nii Gh. Hotăranu, Türinger, Beliof, Angelescu, Comorniki, Tilibaşa, Colonel Ciolac, dr. Benţe, colonel D. Tonescu, Cerbulescu, Einhorn etc., precum şi toţi profesorii facultăţii de farmacie. D. profesor dr. Ştefan Minovici, decanul facultăţii de farmacie, a fost proclamat preşedinte de onoare. Universul, octombrie 1924

Congresul farmaciștilor

PROGRAMUL LUCRĂRILOR Congresul Asociației generale a farmaciștilordin România va avea loc in zilele de 29, 30 și 31 Mai, la București, cu următorul program de lucrări: ZIUA I-a, 29 Mai 1924 Ora 10 dimineața. Depunerea unei coroane pe mormântul Eroului Necunoscut , ora 11 dim. Deschiderea oficială a Expoziției Chimico-Farmaceutice. DUPĂ AMIAZI — ora 4 Sedința de deschidere a congresului Cuvântarea președintelui la deschiderea congresului. Citirea și aprobarea procesului-verbal al ultimei ședințe a congresului precedent. Darea de seamă a casierului asupra situației financiare a Asociației și a gestiunei sale. Raportul censorilor de verificare a gestiunei financiare. Alegerea cenzorilor pe anul viitor. ZIUA II-a, 30 Mai Ședința de dimineață — ora 9 Discutarea și aprobarea Regulamentului Statutului Asociației. Discuțiuni asupra legei de organizare unitară a Farmaciei. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZI, ora 4 Comunicări și conferințe Farmacist dr. A. Mihalovici: „Cercetări asupra Tincturei Bestucheffi“. Profesor dr. I. Orient: „Despre determinarea principiilor activi din drogue și preparate farmaceutice pe cale biologică“. Farmacist E. Belcot „Raport asupra lucrărilor Farmacopeei”, ZIUA III-a, 31 Mai Ședința de dimineață, ora 9 Discutarea propunerilor scrise primite de birou. Farmacist G. Hotăranu: „Expunere asupra proectului de Regulamentul pentru comerțul cu narcotice“. Farmacist E. Belcot: „Câteva constatări asupra situației actuale a farmaciei române”. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZI, oral Complectarea locurilor vacante din comitul Asociației. Fixarea localităței pentru viitorul congres, închiderea congresului. Pentru 1 Iunie s’a organizat o excursiune la Constanța și de aci cu vaporul la Balcic și înapoi. In acest scop s’a angajat vaporul „Principesa Maria“, special pentru această excursiune, având următorul itinerar : La 1 Iunie, orele 24 (12 noaptea), plecarea cu vaporul „Principesa Maria“ la Balcic. La 2 iunie, orele 6 dimineața, sosirea la Balcic. Vizitarea pitorescului oraș Balcic și întoarcerea la ora 1 după amiazi și sosirea în Constanța la ora 7 seara.

1926

Numiri în Consiliul Sanitar Superior: ÎN COMISIA CHIMICO-FARMACEUTICA D-nii: prof. dr. S. Labi, prof dr. Anibal Theohan, prof. dr. I. Viniciescu, dr. Al Iteanu, farmacist Hotăranu, Pompei Ciupercianu farmacist, Constantinescu-Frunză, droghist Traian Crigoriu și dr. Eugen Ludvig. Argus, 1926-03-29 

1927

Contract de societate în nume colectiv: „Oficiul de aprovizionare farmaceutic” – Gheorghe Hotăranu este membru.

1928

Congresul Farmaciștilor – Desbaterile ultimelor două zile

Plecarea la Constantinopol – Sâmbătă dimineața, congresul s-a deschis sub președinția d-lui Iancu Mihalcescu, care a citit numeroase telegrame sosite din țară. D. Pompei Ciupercescu, a vorbit despre teama de răspundere a farmaciștilor. Vorbitorul a arătat inconvenientele profesiunii din cauza temerilor de răspundere, fapt ce determină pe farmaciști să nu ia parte la întruniri și congrese și să se dezintereseze de Asociația care, nu face altceva decât să apere interesele corpului. D. Huzum-Focșani, ține o conferință tratând despre literatura farmaceutică și lupta de descoperiri în domeniul farmaceutic. D. Emil Belcot, vorbește despre limitarea primirei studenților la facultate. D-sa propune să se reducă la un maxim de cinci zeci numărul locurilor la facultate. Propune ca materia de practică a farmaciștilor să se faca ca și in Franța, astfel că facultatea să aleagă farmaciile, D. I. Mihălcescu, arată că s’au făcut de-acum intervențiuni în acest scop. La ședința de după amiază d.V. Manolescu vorbește despre Casa Noastră, arătând importanța adăpostului social la toate timpurile și ramurile de activitate, reliefând roadele economice pentru profesiunea farmaceutică, când toate Asociațiile profesionale vor fi concentrate în cămin propriu. Anunță că s’au strâns de-acum, 5OO.OOO Iei și face apel la ceilalți farmaciști să subscrie în scopul construirii Casei Farmaciștilor. D. Colonel farmacist M. Ionescu, înainte de a depune raportul său asupra farmaciilor tolerate aduce mulțumiri presei pentru sprijinul dat congresului. Intrând in subiect, arată substratul ilegal în baza cărora funcționează farmaciile tolerate, în categoria cărora cad cele ale caselor cercuale din Ardeal, ale Casei Meseriilor și ale Casei Muncii CFR. Ele au fost creiate numai pentru instituțiile cărora au fost atribuite. Astăzi însă, ele și-au extins activitatea, depășind cadrele în vederea cărora li s’a permis funcționarea. Farmaciile acestea, nu trec sub controlul ministerului sănătății,care ar trebui să se sesizeze de situație. D. Faltiș-Brăila, face o serie de comunicări despre tehnica farmaceutică și propune în urmă, ridicarea unui monument comemorativ defunctului farmacist Nicolau, primul președinte al Asociației și unul, în memoria farmaciștilor morți în războiul de Întregire al neamului, D. Dr. Iteanu, a arătat că, s’a ocupat deaproape de chestiunea desființării depozitelor de medicamente ale statului. A arătat rezultatele dezastruoase pe care le-a dat aceste depozite înființate după război în dauna bugetului statului. D. farmacist Frunză Constantinescu din Cernăuți, vorbește relativ la situația gravă din Bucovina. D. Radu Gheorghe-Galați, vorbind în chestia specialităților, a arătat că ele sunt niște produse ale timpului și astăzi când economia națională suferă atât demult, a venit timpul să se reacționeze contra tor. Mai departe d-sa evidențiază cum se practică astăzi acest comerț care a ajuns în mare parte in mâinile acaparatorilor. D. Demeter Cornel, membru în comisia chimico-farmaceutică recunoaște pericolul specialităților și spune că se vor lua măsuri. D. Dr. Petre Vișoeanu directorul general al serviciului sanitar, mulțumește congresiștilor farmaciști pentru încrederea pe care o arată ministerului sănătății in vederea rezolvării doleanțelor corpului farmaciștilor din România,

Ziua III-a Ședința se deschide la orele 10 dimineața, sub președinția d-lui I. Faltiș, care dă citire diferitelor telegrame de mulțumire adresate de comitetul congresului ziarelor ce i-au dat concursul. Trecându-se la ordinea de zi se alege următorul nou comitet de conducere al Asociației. Președinte: d. I. Mihălcescu, vice-președinți d-nii Cornelia Demeter-Cluj, D. Manolescu, Frunză Constantinescu-Cernăuți, Pompei Ciupercescu-Constanța și Bender Cristea-Chișinău. Secretar general d. D. M. Ionescu, casier C. Roșu, membri în comitet d-nii C. Verner-Iași,R. Vasilescu-București, Ștefan Gheorghiu-Craiova, Osvald Carol Târgul Mureș, Florin Iosif-Cluj,Goma Th.-Cluj și dr. Binder-Sibiu. Secretarii d-nii Bendorf Alex.Huși, Nistor Georgian și Cristide administrator: d. Gh. Velescu-București și bibliotecari d-nii Gh.Hotăranu și Belcot Emil din București. A urmat apoi conferința d-lui dr. Alteanu, care a vorbit despre Constantinopol de la Înființare și până la momentul de față. La urmă biroul congresului,după ce a anunțat congresul viitor la Timișoara, a citit următoarea Moțiune : .Farmaciștii din Întreaga țară întruniți în congres la Constanța reprezintând întregul corp farmaceutic din țară roagă guvernul să binevoiască a aviza la măsurile indicate de imprejurări pentru a proteja farmacia română, una din istituțiunile cu care țara, pe drept cuvânt a putut să se mândrească. Această instituțiune este amenințată în ființa ei prin multiplele substituiri nejustificate de nimica ce i s’au creiat și i se creiază aproape zilnic. Acest fapt amenință farmacia cu desființarea ei și cel mai mare rău al sănătății publice. Congresul autoriză comitetul asociat ei de a face tot ce omenește este posibil în limitele legilor, pentru a împedica dezastrul iminent.

*Seara la orele 8, cu vaporul România, congresiști au plecat în excursie la Constantinopol. Dacia, februarie-iunie 1928 

1930

ACT ADIȚIONAL Subsemnații: loan Miehăicescu, farmacist, domiciliat în București, stradaRomană Nr. 156; Vasile Barozzi, farmacist, domiciliat în București, caleaCălărași Nr. 184; Alexandru Cepleanu,farmacist, domiciliat în București,strada Carol Nr. 41; Anastase Th.Chiale, farmacist, domiciliat în București, strada Șerban-Vodă Nr. 258;Gheorghe Hotăranu, farmacist, domiciliat în București, strada Vasile Lascar Nr. 76; Alexandru Leist, domiciliat în București, strada Dr- Felix Nr.67; Aristide Mihalovici, farmacist, domiciliat la București, calea CălărașiNr. 28; Gheorghe Păltinescu, farmacist, domiciliat în București, bulevardul Ferdinand Nr 104; AlexandruRoșu, farmacist, domiciliat în București, calea Griviței Nr- 74; GheorgheN Urseanu, farmacist, domiciliat înBucurești, strada V. A. Ureche Nr. 10;dr. Vasile Vârgolici, farmacist, domiciliat în București, strada Banu MantaNr. 60 și GheorgheVelcscu, farmacist,domiciliat în București, strada Șerban-Vodă Nr. 21, în calitate de membricomponenți ai societății în nume colectiv „Oficiul de aprovizionare farmaceutic I. Michilcescu – Comp“, cusediul în București, strada Batiștei Nr. 14, colț cu strada N. Fiilipescu Nr.29, declarăm că modificăm actul autentificat de tribunalul Bitov, secțiade notariat la Nr. 18805 din 2 iulie1930, în sensul că asociații în participare nu vor răspunde în caz de pierderi sau pentru obligațiile societății,decât în limita capitalului subscris,care astăzi este de lei 50.000 de fiecare asociat în participație. Toate celelalte clauze ale actului suemenționat rămân neschimbate. Pentru facerea tuturor formalităților la tribunalul Ilfov, secția I comercială: transcriere, afișare, publicare,mențiune în registrele de ordine și desocietăți, publicații în Monitorul Oficial,formalități la Camera de comerț,precum și a oricăror alte formalitățila orice instanță judecătorească sauadministrativă, dăm mandat expres șispecial d-lui advocat Traian Gh. Dimitriu-Șodmu, care se va prezentă înnumele nostru oriunde nevoia va cereși va semnă orice cereri de orice fel înîndeplinirea și perfectarea formalităților legale ale societății noastrre. Grefa tribunalului Ilfov, secția Icomercială Prezentul extras , vizează de noispre a se publică în Monitorul Oficial. (Urmează semnătura gr oficiului). Dosarul Nr. 5.095 din 1924. Monitorul Oficial, Partea 2, decembrie 1930

1931

CUTIA CU SCRISORI

Domnule director,

Ca răspuns la scrisoarea d-lui farmacist Ovidiu Nicolescu, publicată în „Dimineaţa“ No. 8.649, din 22 Ianuarie 1931 (în mod ciudat scrisoarea nu apare în ediția menționată și nici în ediția de după sau cu o zi înainte), vă rog să binevoiţi a publica alăturatul Proces – Verbal al Asociaţiei Generate a Farmaciştilor din România, din care se poate constata adevărul. Cu distinsă stimă, (ss) Farmacist GH. HOTARANU*

PROCES-VERBAL

Astăzi, 12 Ianuarie 1931, Subsemnaţii Farmacişti, proprietari, licenţiaţi şi diriginţi de farmacii, membri ai Asociaţiunei Generale a Farmaciştilor din România, întruniţi în localul Asociaţiunei din Camera de Comerţ, Str. Bursei No. 4, în urma explicaţiilor date de D-nii I. Michălcescu, Gh. Hotăranu, Gh. Urseanu şi alţii, constatăm ca articolul publicat în Curierul Informativ al Revistei Farmaciei No. 10, cu data de 20 Decembrie 1930 sub titlul: „Pentru Colegii cari pun dragostea de profesie mai presus de interesele personale“, nu conţine decât aprecieri obiective asupra modului de a lucra şi a se manfesta AL D-LUI FARMACIST OVIDIU NICOLESCU, în lupta pe care D-sa a întreprins-o şi a dus-o de multă vreme împotriva activităţii O. A. F.-ului şi Asociaţiei Generale a Farmaciştilor, luptă care este în dezacord cu interesele profesionale ale Farmaciştilor din România. Articolul având caracter obiectiv de polemică nu poate constitui un motiv care să-l silească pe D-l Farmacist Gh. Hotăranusă iasă pe teren, căci ar însemna să se transforme luptele cu caracter politic şi profesional în acte de violenţă pedepsite de art. 258 şi 260 din Codul penal şi reprobate de Codul de Onoare. Subscrişii considerăm că D-l Gh. Hotăranuprin articolul publicat, s’a făcut ecoul nostru, în interes profesional bazându-se pe fapte asupra cărora numai justiţia se poate pronunţa. Urmează semnăturile membrilor prezenţi la adunare. Pentru conformitate cu originalul (ss) Farmacist I. MICHĂLCESCU *) Redacţia nu răspunde de cele cuprinse sub această rubrică. Dimineaţa, ianuarie 1931-01-25

1933

1934

Conform relatărilor de la București, întâlnirea finală privind stabilirea noului tarif telefonic a avut loc miercurea trecută la Ministerul Lucrărilor Publice. Printre participanți s-au numărat ministrul Dren, subsecretarii Radu Irimescu și Maxim, secretarul general al Ministerului Muncii, inginerul Traian Pârvu, și alți reprezentanți ai acestui minister, secretarul general al Companiei de Telefoane, Miclescu-Târașcu, profesorul Lauren, teh. Doreanu, avocatul Josef Cohen, medicul dr. Ropescu-Buzău, farmacistul Hotaranu și diverși alți delegați din asociațiile profesionale. Ministrul dr. Niltor a prezidat întâlnirea. În urma unui raport al secretarului general Traian Pârvu, dl. Teodoreanu, avocatul Cohen, farmacistul Hotaranu și alți vorbitori s-au adresat întâlnirii în numele diferitelor categorii de abonați la telefonie. În cadrul conferinței au fost formulate următoarele solicitări: 1. Tariful telefonic să fie stabilit în funcție de investițiile reale ale companiei de telefonie în ultimii trei ani ai concesiunii și proporțional cu numărul de abonați. Noul tarif poate, dacă este necesar, să depășească vechiul tarif al Administrației Poștale și Telefonice, așa cum exista înainte de acordarea concesiunii. 2. Tariful ar trebui elaborat și aprobat de o comisie formată din delegați ai Asociației Abonaților de Telefonie, care sunt și specialiști în domeniu. 3. Până la soluționarea definitivă a problemei, vechiul tarif al Tarifului Poștal și Telefonic ar trebui reinstituit. 4. Tarifele pentru prelungiri ar trebui eliminate, întrucât companiei nu i s-a acordat un astfel de drept în contract. În cadrul ședinței, s-a remarcat apoi că problema tarifului telefonic va fi practic rezolvată de ministrul Dr. Nistor, subsecretarii Iris Mescu și Maxim și secretarul general Traian Pârvu imediat după depunerea în scris a cererilor de la diferitele organizații profesionale. Noul tarif telefonic. După cum s-a relatat anterior, tariful telefonic a fost modificat la 1 ianuarie 1934. Telefoanele care au fost deconectate pentru neplata taxelor pot fi reconectate la rețeaua telefonică în termen de trei luni de la plata unei taxe de 500 de lei plus orice taxe aplicabile. Tariful pentru medici, avocați și ingineri a fost redus la 550 de lei pe lună, iar prelungirile la 150 de lei pe lună. În mod similar, liniile telefonice pentru clerici costă acum 500 de lei pe lună, la fel și liniile pentru organizații caritabile. Czernowitzer Allgemeine Zeitung, Januar-März 1934 (Jahrgang 31)

1935

Ați citit vreodată o rețetă scrisă chiar de domnul doftorcu mâna lui blagoslovită? Noi n’am putut să facem aceasta până acum, — iată, ne mărturisim ignoranța în curiosul domeniu al cuneiformelor! Spițerul însă, de îndată ce pus ochelarii pe nas și a tușit oalecută, i-a și dat de rost. Cu el este altăceva! Știe tot, cântărește tot, răsfoiește un catastif, adună trei sume parțiale, și-ți dă un total: e prețul vindecării, ori al înrăutățirii beteșugului (— mai adesea), de care suferi. E prețul ce trebuie scos din pungă fără crâcnire. Căci, cine se tocmește la spițerie, e un prost crescut!…Nici nu știi ce să tocmești, nicin’ai dreptul să fii sgârcit cu propriul tău praf de leac. Câteodată însă, te cuprinde o nedumerire. Faci o mică socoteală de buchet corigent la matematici și constați o mare diferență de prețuri la costul aceleiași rețete făcute la două farmacii. Iată cazul unui compus din următoarele 3 elemente: Salicilat de sodiu. Natriu benzoic. Natriu bicarbonic. Toate la un loc, bine amestecate, dau un praf eficace în combaterea unei complicații hepatice, dacă nu ne înșeală auzul și vederea. Aceste trei săruri dozate în mici nimicuri cantitative și împachetate în 24 de prafuri, costă 63 lei la farmacia Vasiliu-Catafane din Giurgiu,65 lei la farmacia Panta din oraș, 100 lei la farmacia Hotăranu din București și 80 lei la farmacia D. Borș, tot din București. Ba, la farmacia Borș, s-a încercat să-mi demonstreze că facerea numai a unei jumătăți de rețetă costă 5 lei mai mult (deci 45, în loc de 40 lei), motivând că muncește pentru 12 prafuri mai mult ca pentru 24! Am protestat. Te miră ce minte și pe subsemnatul!… Acum pe întoarcem cu greutatea denunțului nostru spre cei în drept să înfrâneze prea liberul comerț cu medicamentele.(…) Epoca, martie 1935

1937

Adunarea colegiului general farmaceutic

Şedinţa de eri a colegiului farmaceutic, ţiută în Capitală, (Str. Batişte Nr. 14), s-a ţinut în prezenţa unui mare număr de farmacişti şi delegaţi din întreaga ţară. Prezidează d. farm. D. M. Ionescu, preşedintele Colegiului, care expune scopul acestei adunări extraordinare. D. I. GHEORGHIU face o amănunţită expunere a imixtiunei celor fără nici o pregătire şi fără nici o responsabilitate în debitarea medicamentelor. D. GH. VELESCU îşi exprimă convingerea că opinia publică conştientă, precum şi oamenii de bună credinţă, cari pot aprecia zi de zi munca şi rolul farmacistului în societate, nu pot fi influenţaţi cu nimic de injurii şi calomnii. In chestiunea regulamentului specialităţilor, arată că iniţiativa ministerului sănătăţii constitue o necesitate imperioasă, iar profesiunile medicale şi farmaceutice nu au făcut decât să colaboreze la această iniţiativă. Au mai luat cuvântul d-nii: farmacist Gabriel Dumitrie C. Lung, fr. Eugen Iliescu-Bacău, I. Roxin Bibescu Timişoara, Gh. Tomescu Buzău, I. Borş, I. Stănescu, Gh. Hotăranu, Gh. Damian, I. Ripanovici, etc.

Şedinţa se ridică la orele 19 votându-se în unanimitate o moţiune prin care se arată : 1) Farmacia şi medicamentul în ţara românească sunt conduse de legi şi regulamente, cari se aplică de ministerul sănătăţii. Profesiunea farmaceutică considerându-se o instituţiune de strict interes social, întru îndeplinirea misiunei sale, afirmă cu toată tăria că, a fost, este şi va fi numai în cadrul legilor şi regulamentelor sanitare. Orice lovire, cu armele uşoare ale calomniei şi injuriei, aduse profesiune! noastre nu ne ating, ci se răsfrânge integral asupra legilor şi autorităţilor ce ne conduce. 2) Medicamentul, sub orice formă ar fi el, pentru a putea vindeca sau preveni boala, trebue să îndeplinească condiţiuni de calitate şi puritate, pe care numai farmacistul, pregătit prin studii îndelungate în şcoli şi laboratorii, le poate asigura. Medicamentul nu poate fi înlocuit cu surogate, sau substanţe de calitate dubioasă, mai ieftine sau mai mai scumpe. Debitarea lui cere răspundere şi răspunderea nu se poate cere decât celui ce o poate da. După toate legile noastre şi în toate ţările lumii, această răspundere se cere numai farmacistului. Bolnavul şi suferinţa pretind această răspundere şi suntem convinşi că niciodată societatea românească nu va accepta să înlocuiască competinţa cu nepregătirea şi inconştienţa. Pentru binele şi sănătatea neamului nostru, cerem o gândire serioasă din partea tuturor celor conştienţi şi le solicităm sprijinul în stăvilirea dezordinei de azi. 3) Statul este în drept a stabili regimul ce-l va crede necesar societăţii noastre, atât în ceia ce priveşte farmacia, cât şi pentru medicament. Profesiunea întreagă însă, îşi face o ultimă datorie de a cere şi pentru ţara noastră, astfel cum este statornicit în toate ţările din lume ca medicamentul sub orice formă ar fi, să fie preparat şi înmânat bolnavului numai de farmacist. Curentul, decembrie 1937

1938

Toate diplomele de medici și farmaciști vor fi supuse revizuirii dacă nu au fost obținute la o universitate din România. Comisia pentru Examinarea Licențelor Profesionale ale Medicilor și Farmaciștilor care și-au obținut diplomele în străinătate este compusă după cum urmează: Dr. Oktavian Burileanu, Dr. Basil Teodorescu, Dr. C. Sturza, Consilier Privat, Farmacist Emil Belcot. Membri supleanți: Dr. Simici, Dr. Săvescu, Rosetti Bălănescu, Farmacist Hotaranu. Banater Deutsche Zeitung, Februar 1938 (Jahrgang 20)

1939

Idem Nr. 4.451 din 13 Decemvrie 1939, se numesc, pe termen de 4 ani, următorii membri în Comisiunea farmaceutică de pe lângă Ministerul Sănătății și Ocrotirilor Sociale, în conformitate cu dispozițiunile art. 35 din Decretul-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, publicat în Monitorul Oficial Nr. 209 din 20 Noemvrie 1939 . D-l prof. dr. Gh. Niculescu, prof. de farmacologie la Facultatea de Farmacie din București. D-l prof. dr. Nicolae Deleanu, farmacist, profesor universitar la Facultatea de Farmacie din București. D-l Hotăranu Gh., farmacist, conducător de farmacie de peste 10 ani, delegat de Consiliul Superior al Sănătății în ședința de la 7 Decemvrie 1939. D-l Iorgu Gheorghiu, farmacist, neproprietar de farmacie, recomandat de Colegiul Farmaciștilor. D-l Andreescu Victor, droguist, cu o vechime de peste zece ani. Monitorul Oficial, Partea 1, decembrie 1939

Căsătorie

Duminică 12 Februarie s’a celebrat în Biserica Boteanu din Capitală cununia religioasă a d-rei Marilena Marinescu, fiica avocatului N. Marinescu, directorul Contenciosului Loc. de Asigurare „Agricola-Fondena” cu d. căpitan Grigore Constantinescu din Geniu. Nunii au fost d-na și d. judecător Bothezat. In asistență s’au remarcat d-na și d. prof. Brancovici, d-na și d. Ing. Macovei, director general al c. f. r., d-na și d. gen. Cățoiu, directorul general p. t. t., d-na și d. ministru Ispasiu, d-na și d. gen. Plenicesnu’ d-na și d. gen. Boițeanu, d-na și d. gen. Bacaloglu, d-na și d. prof. Mazilescu, d. dr. Oreviceanu, d. D. R. Ioanițescu, d-na și d. M. Lampt, dir. gen. Soc. „Agricola Fonciera”, d-na și d. av. Em. Slătineanu, d-na și d. farmacist Hotăranu, d-na și d. av. M. Paleologu, d-na și d. Dobrescu, d. Titi Vasiliu, d-na și d. Osorovitz, d-na și d. col. Ionescu-Breaza, d-na și d. Hozec, consilier la consiliul legislativ, d-na și d. Andrei Deculescu, consilier la înalta Curte de Conturi, etc., etc. D-șoare de onoare au fost: Sanda Marinescu cu locot. M. Iordăchescu, Nana Botez cu locot. Socaciu, Dada Nicodem cu locot. Gh. Iordăchescu, Mioara Bacaloglu cu locot. Bozescu, Zizi Nicodem cu locot. Udrică, Lili Oancea cu locot. Tomescu, Geta Matei cu locot. Bălăceanu. După terminarea slujbei religioase, a urmat o recepție în B-dul Lascăr Catargiu No. 58, unde intr’o atmosferă de sărbătoare s-a petrecut minunat până în zori. Semnalul, februarie 1939

INAUGURAREA NOULUI PALAT AL OFICIULUI FARMACEUTIC (O. A. F.) Intr’o atmosferă de festivitate deosebită, s’a făcut, Duminică dimineaţă, inaugurarea palatului propriu al Oficiului farmaceutic (O. A. F.), ridicat în str. Pitar Moşu. Dintre cei prezenţi, notăm pe d-nii: dr. Gh. Banu, fost ministru, directorul general al serviciului social, prof. dr. Gh. Pamfil, decanul facultăţii de farmacie din Bucureşti; general I. Popovici, fost inspector general de armată, prof. dr. Th. Solacolu şi prof. dr. Ionescu-Matiu, de la facultatea de farmacie; dr. Petre Topa, vice-preşedintele asociaţiei generale a medicilor; dr. Cădere, dr. N. Petrescu cu d-na; dr. Cantemir Anghelescu şi Gh. Marino, directori generali în ministerul sănătăţii; I. Karmitz, prof. arh. George Simotta, I. Mihălcescu cu d-na, preşedintele oficiului farmaceutic; Gh Velescu, Al. Leist, Gh. Urseanu cu d-na, directorul general al eticului; V. Barozzi, Al. Roşu, Al. Cepleanu, dr. V. Vârgolici, Dimitriu, director Banca Românească; av. Tr. Dimitriu-Şoimu, Ludwig Backenstos, H. Lämermayer, Rudolf Foreck, fapm. Petre Demetriade, Viorel Georgescu, inspector generel* farmaceutic în ministerul sănătății, conf. dr. A. Mihalovici, ing. Gh. Spiru Haret, Leonte Karmitz, Const. Chihăescu, maior Diculescu, dr. V. M. Ioachim, prof. Voitinovici, M. Hott, Freiman, L. Bancu, Kemp, M. Vireanu, Hotăranu, Chiale, Gh. Stoicescu, farm Mihăilescu, d-na Lucia Costin, St Cornea, Al. Komomichi, dr. Soreni, Aurel Popescu, Gh. Zuchi, Marin Demetrescu, Radu Buciumeanu, etc. Solemnitatea s’a început printr’un serviciu religios, oficiat de pr. Marius Constantinescu-Amza, parohul bisericii Boteanu. D. I. MIHALCESCU, preşedintele oficiului, a arătat apoi că oficiul îşi inaugurează palatul propriu în cel de al 14-lea an de la înfiinţare. Ne îndeplinim astfel — spune d-sa — unul din cele mai mari deziderate ale anilor din urmă. In aceste momente, primul nostru gând se îndreaptă către Acel care poartă destinele acestui neam, către M. S. Regele. Fazele prin care a trecut oficiul — continuă d-sa — sunt destul de cunoscute. Relev doar că suntem la cea de a cincea mutare, ceea ce ne poate arăta mersul ascendent al instituţiei noastre. Cu realizarea de azi, vom fi desigur la ultima mutare a unei instituţii care, în primul rând, se adresează publicului suferind. D. dr. CĂDERE, director general în ministerul sănătăţii, după ce scuză lipsa d-lui ministru general dr. N. Marinescu, arată că realizarea ce se inaugurează acum este opera unei generaţii de farmacişti, câruia ministerul îi prezintă felicitări atât pentru munca, cât şi pentru rezultatele obţinute. D. farm. P. DEMETRIADE a rată că, odată cu această inaugurare, farmaciştiise găsesc reuniţi în casa lor proprie. Este o biruinţă a tuturor greutăţilor — spune d-sa — care trebue să fie un simbol al unirii noastre. Aici, să fie localul promovării intereselor noastre profesionale de toate ordinele. Să-l păstrăm şi să-l lăsăm în paza generaţiilor ce ne succed. D. prof. dr. GH. PAMFIL, decanul facultăţii de farmacie, arată că realizarea aceasta constitue o tranşee pentru profesiunea de farmacist, înfăptuită cu multă grije, dar şi cu mult curaj. Ca profesor şi decan al facultăţii noastre de farmaţie, voi căuta să lupt în direcţia pregătirii viitorilor farmacişti, contribuind astfel la formarea lor, pentru a vă fi demni colaboratori şi demni urmaşi. D. CONST. CHIHĂESCU, încheind seria cuvântărilor, arată că cei patru stâlpi ai organizării, pe care o văd cu toţii astăzi, sunt: I. Mihălcescu, George Urseanu, Gh. Velescu şi Al. Leist. D. GH. URSEANU, directorul general al oficiului, a citit o serie de telegrame şi scrisori, printre care aceea a d-lui prof. L. Mrazeck. „Vă felicit din toată inima — scrie d. prof. Mrazeck — pentru realizarea acestei opere frumoase care face cinste solidarităţii corpului farmaceutic românesc. Fie ca în acest oraş să intre spiritul progresului în domeniul ştiinţei şi tehnicei farmaceutice şi să rămână simbolul biruinţei şiimboldului pentru generaţiile ce ne succed, ca să-l păstreze şi să-l aducă la mărire, în onoarea farmaciei române“. D. Urseanu a adus apoi mulţumiri, în numele consiliului, d-lor prof. arh. G. Simotta şi ing. Gh. Spiru Haret, cari au realizat din punct de vedere arhitectonic şi tehnic, noul palat. întregii asistenţe i s’a servit un bogat bufet.

1940

1942

1943

Idem Nr. 11.207 din 18 Mai 1943, se numesc, pe timp de 3 ani, în consiliul de igienă și ocrotire al județului Ilfov, următoarele persoane: a) Președinte, d-î colonel Costache Gheorghiu, prefectul județului. b)Vice-președinți : 1. D-1 general Ion Rășcanu, primar al orașului de reședință. 2. D-1 insp. general sanitar dr. Const. Ghizdăvescu, medicul șef al județului. c)Membri d-nni: 1. Dr. Gh. Banu, directorul inst. de igienă. 2. Insp. general sanitar dr. Ion Apostolescu, medicul șef al orașului de reședință. 3. Dr. Ion Bozgan, medic primar de spital. 4. Insp. gen. dr. Const. Ionescu, medic veterinar. 5. Gheorghe Hotăranu, farmacist. 6. Ing. agr. Vintilă Negreanu, reprezentant al Camerii de agricultură. 7. Dionisie Țețu, reprezentant al comerțului și industriei. 8. Arh. Ion Teodorescu, arhitect. 9. Col. dr. Petre Marinescu, medic militar al garnizoanei. Monitorul Oficial, Partea 1, mai 1943

1945

1947

1978