Zilele trecute a fost lansat un material care pune în dezbatere măsuri și reguli de implementat în orașe pentru continuarea unei vieți cât de cât normale și sănătoase, ținând cont de distanțarea socială pe care trebuie să o respectăm cu toții.
Am stat de vorbă cu Maria Duda, membru fondator al Asociației BAZA, despre documentul pe care l-au pregătit, pentru a fi dezbătut, îmbogățit și sper eu, implementat în mare parte, pentru că este o colecție de propuneri foarte bune pentru oraș.
Povestește-mi puțin despre tine și activitatea BAZA:
Maria: Salut și mulțumim de interviu, în primul rând. Noi suntem o asociație înființată în 2016, în București, având membri fondatori patru arhitecți (dintre care doi cu master în urbanism) și un producător de film. Visele și scopurile noastre au trei direcții – prima e de cercetare urbană aplicată, momentan, pe București cu scopul de a documenta starea lui actuală și posibilitățile de îmbunătățire a ei, a doua este de educație în design urban a celor cu interes spre oraș și ce înseamnă el, iar a treia este de a aduce împreună tineri profesioniști într-o rețea care să genereze împreună colaborări, propuneri, proiecte. Ce am făcut până acum găsiți la noi pe site, pe www.debaza.ro, grupat în little improvements –- workshops și podcasts, pe aceleași trei direcții menționate anterior.
Împreună cu AMAis ați elaborat un ghid de practici care pune în discuție cele mai potrivite măsuri pentru adaptarea spațiului public la noile nevoie impuse de pandemie. De ce este important să avem o dezbatere pe acest subiect acum și cum crezi că ar trebui să se desfășoare lucrurile mai departe?
Maria: În ultimii ani s-a coagulat societatea civilă și am intrat în normalitatea contribuirii la dezvoltarea orașului. Încă mai e de lucru la responsabilizare și prioritizare a scopurilor pentru a putea lucra împreună cu adevărat, iar această ocazie s-a ivit, ca unic aspect pozitiv, în timpul pandemiei. Nu doar orașul trebuie să se schimbe ci și relaționarea noastră la el: conștientizarea propriilor noastre acțiuni și a repercusiunilor lor la nivelul infrastructurii, spațiului public și a celorlalți. Ghidul nu este exhaustiv – poate e prea arhitectural data fiind formarea noastră, dar l-am lansat tocmai pentru a îl discuta și a oferi niște variante ilustrate cu exemple, uneori locale, tocmai pentru a constitui puncte de plecare în dezbaterea noi și orașul – locul nostru în oraș, locul orașului în cotidianul și normalitatea noastră. Ideal, ne dorim să avem discuții cu toate grupurile active în oraș – și să ne coalizăm în jurul priorităților comune. Nu toți pe aceeași prioritate, dar împreună, dacă găsim probleme similare ce pot fi adresate contextualizat în cartiere diferite, poate avem mai mult spirit critic și masă critică pentru a putea propune și negocia cu autoritățile, și eventual, chiar cu investitori.
Înțeleg de la tine că este un ghid modular, care poate să fie extins cu propuneri noi. Cum pot contribui la acest ghid cei care au și alte propuneri sau cei care își doresc să vă ajute să implementați măsurile propuse?
Maria: Ultimele pagini sunt libere pentru completat – sperăm să avem un feedback atât la ce am contorizat și cuprins noi – legat inclusiv de accesibilitatea informației, a limbajului, de elocvența exemplelor alese, dar apoi, atenție, propunerile grupurilor și comunităților sunt libere spre a se dezvolta în locurile și cu oamenii direct implicați. În niciun mod ghidul nu este o directivă obligatorie sau o derogare de responsabilități: noi putem să oferim know-how teoretic și practic, dar propunerile și prioritizarea de care vorbeam anterior, trebuie să vină natural, din interiorul comunității. Contactul nostru este contact@debaza.ro, sau direct, pm pe pagina de Facebook. Mulțumim!
Vă invit așadar să descărcați ghidul și să vă alegeți un proiect din lunga listă de propuneri. Ai toate șansele să reușești să faci ce îți propui pentru cartierul tău! Astăzi ai oportunități, ajutor, deschidere și pe deasupra, și mai mult timp!
Eu revin cât de curând cu textul final pentru scrisoarea în care le voi cere tuturor muzeelor din București, Academiei Române și altor instituții, să deschidă curțile și grădinile sediilor pentru public, pentru a fi utilizate în regim de parc public.
