O clădire pierdută

Cum altfel aș putea intitula povestea care urmează?!

Unul dintre lucrurile pe care mi le doresc pentru Calea Victoriei în 2030 este să nu mai aibă nicio clădire abandonată, nefolosită. Așa că am început să iau la rând fiecare clădire părăsită și să încerc să aflu care este situația ei juridică, cine sunt proprietarii, ce proiecte au existat pentru ele și care sunt motivele pentru care lucrările de restaurare nu au fost demarate.

Habar nu aveam că o să mă și distrez în tot acest proces. Dialogul cu autoritățile este entertainment de cea mai bună calitate.

Se dă acest palat abandonat, cunoscut ca Palatul Banloc-Goodrich sau Palatul Roșu (pentru că era pe vremuri vopsit într-un roșu intens):

Poză preluată de pe blogul Reptlianul (http://reptilianul.ro )

Despre clădire nu aș vrea să scriu foarte multe. Găsești informații și poze din interior în 2 materiale:

  1. Articol despre istoria clădirii scris pe blogul Bucureștii Vechi și Noi
  2. Articol cu poze din interior și de pe clădire făcute de Reptilianul

Am pornit cu un simplu search pe Google și am descoperit că proprietatea este în domeniul public și că la un moment dat a fost transferată de către Guvern către CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității). Am pregătit fain frumos un email către CNSAS, Guvern și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Emailul suna cam așa:

Bună ziua,
În baza legii 544/2001 doresc să vă solicit informații despre clădirea situată în București, pe strada Calea Victoriei, nr 218, și care a fost desemnată de către Guvernul României ca sediu al CNSAS de mai bine de 10 ani. Doresc un răspuns de la ambele instituții, atât Guvernul României (sau Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) cât și CNSAS.


Vă rog frumos să îmi oferiți mai multe informații legate de următoarele aspecte:
1. Cine este în prezent proprietarul și administratorul clădirii la care fac referire (Imobilul Banloc- Goodrich)?

2. Care sunt motivele pentru care CNSAS nu a preluat și modernizat clădirea care i-a fost încredințată?

3. Care este valoarea de piață estimată a clădirii, la ultima evaluare făcută de instituția în proprietatea căruia este?

4. Care este ultimul demers, de orice fel, întreprins de instituția care administrează clădirea, pentru oferirea unei utilități publice acestei clădiri monument?

5. A fost luat în considerare un parteneriat public-privat pentru reabilitarea acestui imobil? Au fost explorate și alte soluții în ultimii 10 ani pentru utilizarea acestei clădiri?


Aș avea rugămintea să răspundeți punctual și detaliat la fiecare întrebare. Vă rog să îmi oferiți un număr de înregistrare pentru această petiție și un răspuns în termenul legal. În lipsa unui răspuns voi apela la reclamație administrativă, interpelare în Parlamentul României prin intermediul unui parlamentar sau proces în contencios administrativ. 
Toate cele bune,

Tudor Chira

Prima dată vine răspunsul Guvernului care îmi spune că trimite cererea pentru soluționare către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului:

Apoi vine răspunsul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, care spune că imobilul a fost predat către RA-APPS în 2007:

Apoi vine răspunsul celor de la CNSAS…care spune că nici nu a mai ajuns la ei, deoarece clădirea era nepotrivită pentru funcționarea în regim de arhivă.

Punct și de la capăt. Hai să scriu către RA-APPS, îmi zic. Trimit emailul inițial, puțin modificat, și primesc următorul răspuns:

Nu mai e nici la ei, a ajuns tocmai la Ministerul Muncii și Justiției Sociale conform unei HG din 2007.

Adun toate răspunsurile într-un email și le trimit într-o cerere către Ministerul Muncii. Iată răspunsul lor:

Ce, credeai că s-a terminat? Saga de abia începe! Nu-mi pierd răbdarea, și trimit către Ministerul Finanțelor Publice cererea pentru a face verificarea în acest registru. Câteva săptămâni mai târziu vine răspunsul:

Surpriză, clădirea se află în administrarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cu ordonator principal Ministerul Public.

După 11 emailuri și 3 luni pe subiect iată că pot trimite cererea către instituția responsabilă. Modific puțin întrebările ținând cont de planurile autorităților române de a face un cartier al justiției la Unirii unde să se mute toate instituțiile din sfera puterii judecătorești. Vezi aici detalii.

Iată întrebările:

1. Cine este în prezent proprietarul și administratorul clădirii la care fac referire (Imobilul Banloc- Goodrich)?

2. Care este ultimul demers, de orice fel, întreprins de instituția care administrează clădirea, pentru oferirea unei utilități publice acestei clădiri monument?

3. Ce soluții au fost explorate în ultimii ani pentru utilizarea acestei clădiri, de când clădirea este în administrarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București? Când a ajuns clădirea în administrarea instituției dumneavoastră și cu ce scop? 

4. Dacă în 2019 încep demersurile pentru startul proiectului Cartierul Justiției, unde se vor muta toate instituțiile din domeniul justiției, ce se va întâmpla cu această clădire? O să fie transferată altei instituții? 

Și vine și răspunsul:

Așadar din noiembrie 2011 până în 2019 nu s-a făcut absolut nimic, decât că s-a pus clădirea pe lista programului național de consolidări a infrastructurii parchetelor. M-I-N-U-N-A-T! Medalia pentru performanță merge la….n-avem cui să i-o dăm. 🙁

Acuma ar trebui să scriu unei alte instituții să cer toate datele despre acest proiect și când sunt prevăzute intervențiile la clădire și ce buget au. O voi face, dar se observă conflictul clar între planurile lor din 2011 și planurile actuale ale autorităților care vor să mute toate instituțiile din sfera justiției într-un așa zis ”Cartier al Justiției”. Dacă se mută acolo ce sens mai are renovarea acestuia și pregătirea pentru utilitatea de parchet?! Dacă nu se face parchet, ce ar trebui să facă cu ea? Ce vor face cu ea?

Da chiar, tu ce ai face cu această clădire dacă ai putea decide?

Este clar că dialogul trebuie deschis din timp și bucureștenii sunt cei mai în măsură să le spună autorităților ce să facă.

4 Comments

Add Yours →

Pacat de cladire, dar poate cine stie o sa fie achizitionata si pusa in valoare de cineva, pare genul celor de la Hagag.

Ar fi ideal să fie preluată de cineva, dar nu prea avem precedent pentru astfel de tranzacții imobiliare între stat și companii private. Până una alta, cea mai bună utilizare ar fi pentru birouri?

Birouri clar, sunt atatea ministere care au 10 sedii diferite in case/cladiri vechi, ar putea cu usurinta sa transforme cladirea pentru a avea un sediu unic, locatia e perfecta langa metrou, dar in mediul public viziunea e 0. Primaria a aratat ca se poate cand a reabilitat fatada cladirii de la Universitate (consider ca a iesit chiar bine) si o sa faca acelasi lucru cu blocul Rosenthal.

Lasă un răspuns